Turismul montan

Turismul montan

    În judeţul Gorj se află peste 25 de trasee turistice montane pedestre, între care şi două trasee turistice europene de lung parcurs (E3 şi E7), trei zone de alpinism (Cheile Sohodolului – Runcu, Cheile Galbenului – Baia de Fier, Cheile Olteţului – Polovragi), cinci zone speologice ce alcătuiesc cel mai mare potenţial speologic din România, o staţiune de schi  (Rânca), precum şi zone destinate vânatorii şi pescuitului, ce atrag anual un număr mare de turişti.

      Zestrea montană  a judeţului Gorj este reprezentată de versanţii sudici ai Munţilor Parâng şi Vâlcan şi, parţial, de Munţii Căpăţânei, Godeanu şi Mehedinţi. Această zonă, situată în partea de nord a municipiului Târgu Jiu, la aproximativ 30–40 km, le oferă iubitorilor muntelui extrem de multe atracţii: trasee turistice montane pedestre, zone omologate pentru practicarea alpinismului şi escaladei, peşteri, avene, canioane, cascade, inclusiv cascade de gheaţă. Datorită acestui potenţial, sporturile montane constituie cea mai atractivă activitate pentru turişti.
      Aici se pot practica raftingul   (fiind cea mai atractivă zonă pentru acest sport), canyioningul, speologia (Gorjul deţine cel mai mare potential turistic speologic din ţară), alpinismul şi escalada (judetul Gorj este anual gazda finalei Campionatului Naţional de Escaladă), mountain bike, offroad, ATV şi enduro, scufundări, zborul cu parapanta şi deltaplanul, schiul şi multe altele.

      Potenţialul turistic montan al judetului este completat de datele naturale extrem de generoase. Este suficient să menţionam faptul că în Gorj există peste 2.000 de peşteri, dintre care două sunt amenajate şi introduse în circuitul turistic. Una dintre acestea, Peştera Muierilor, situată la 40 km de Târgu Jiu, pe teritoriul comunei Baia de Fier, s–a format cu milioane de ani în urmă, într–un masiv calcaros, ca opera a râului Galbenul. Având o lungime de peste 3.600 de metri, este dispusă pe patru niveluri de carstificare, etajul superior (960 m) fiind electrificat şi introdus în circuitul turistic, în timp ce etajele inferioare au statut de rezervaţie ştiinţifică speologică.

      Transalpina (DN 67C)  este cea mai înaltă şosea din România, având punctul cel mai înalt în  Pasul  Urdele (la 2.145 m).  Drumul face legătura între oraşele Novaci din judeţul Gorj şi Sebeş din judeţul Alba. Transalpina străbate patru judeţe – Gorj, Vâlcea, Sibiu, Alba – traversând Munţii Parâng de la sud la nord, altitudinea cea mai mare având-o pe o porţiune de aproximativ 20 de km, în judeţul Vâlcea, unde se prezintă ca o „şosea de creastă”, trecând la mică depărtare de vârfurile Dengheru (2.084 m), Păpuşa (2.135 m), Urdele (2.228 m), Iezer (2.157 m) şi Muntinu (2.062 m).

      Începuturile acestui  drum sunt neclare.  Unele surse susţin că a fost construit prima dată de legiunile romane în timpul războaielor cu dacii, motiv pentru care pe hărţile de istorie este trecut sub denumirea de „coridorul IV strategic roman”. Potrivit altor surse, şoseaua a fost refăcută şi pietruită de germani în timpul Primului Război Mondial, din raţiuni militare.

     Cert este că acest traseu, cunoscut ca „Poteca Dracului”,  a fost iniţial o potecă de munte,  folosită de către păstorii din  Mărginimea Sibiului pentru a traversa munţii cu turmele de  oi în Ţara Românească.

     Având în vedere învăţămintele din  Primul Război Mondial,   regele Carol al II-lea a dorit să aibă la dispoziţie un drum strategic,  pentru artileria montană,  trasă de cai,   care să poată fi parcurs de trupele care se mişcau între  Vechiul Regat  şi Transilvania.  Pentru stabilirea traseului viitorului drum, primul-ministru Gheorghe Tătărăscu a plecat pe munte de la Novaci la Lotru,  însotit de 20 de călăreţi din Novaci, conduşi de învăţătorul Ion D. Giurgiulan. În urma acestei acţiuni, Gheorghe Tătărăscu a inaugurat lucrările de construcţie a drumului pe platoul Novaciului.

      La  inaugurarea drumului, în anul 1939,  a participat  regele Carol al II-lea, însoţit de viitorul rege Mihai I, precum şi primul-ministru Gheorghe Tătărescu şi soţia sa Arethia.  Aceştia au parcurs întregul traseu al drumului la bordul unei maşini de teren, la volan aflându-se chiar regele Carol al II-lea. După inaugurare, drumul a fost cunoscut sub denumirea de Drumul Regal sau Drumul Regelui, care a înlocuit denumirea populară de Poteca Dracului.

      Drumul a mai fost reabilitat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când germanii aveau nevoie de această cale de acces din motive militare.

      Fiind un drum montan, este închis pe perioada iernii. În acest moment șoseaua este asfaltată în întregime.

     La 63 de kilometri distanţă de Târgu Jiu,  la altitudinea de 1.600 m, se află   staţiunea montană Rânca,  Accesul se face pe şoseaua Transalpina ,  din oraşul Novaci.  Aflata în apropiere de vârful Papuşa,  lacul Gâlcescu sau Obârşia Lotrului, staţiunea este locul ideal pentru practicarea sporturilor de iarnă sau pentru zborurile cu parapanta. Pentru sporturile de iarnă, sunt amenajate cinci pârtii de schi, una  fiind dotată şi cu instalaţie de nocturnă.

      Fiind o zonă cu potențial pentru turismul de iarnă și schi ,cu precipitații bogate sub formă de zăpadă și temperaturi mai scăzute pentru altitudini de 1400 m-1600 m, optime pentru o stațiune de acest tip, stațiunea Rânca a cunoscut o dezvoltare rapidă.

      Rânca este o zonă excelentă de freeride, fanii de snowboarding și schi extrem au un imens domeniu de off-piste, punctul central fiind reprezentat de Vârful Păpușa (alt. 2135 m). Zăpada măsoară peste 200 cm din decembrie până în aprilie, stratul de powder fiind întreținut de precipitațiile dese sub formă de ninsoare.

       În fiecare an,  în luna septembrie pe o porțiune de serpentine a DN67c între Novaci și Rânca se desfășoară Campionatul Național de Viteză în Coastă etapa Rânca.

     De asemenea,  în partea de nord a judeţului se află şi Defileul Jiului, care face legătura între Târgu Jiu şi Petroşani.   Cu un peisaj deosebit de spectaculos,  Defileul Jiului este extrem de atractiv şi beneficiază de un potenţial natural de exceptie, fiind declarat Parc Naţional în anul 2005, ceea ce a condus la demararea unui program special de conservare şi protejare a patrimoniului natural.

      Nu putem omite nici Valea Sohodolului, situată la 15 km distanţă de Târgu Jiu, o îmbinare de stânci cu aspect selenar şi un univers al apelor învolburate, care îşi croiesc drumul prin stâncă tare, creând forme spectaculoase, precum “Cuptorul”, “Steiul”, “Nările” şi “Inelul.